Inceputurile existentei unei biserici de lemn duc tocmai in 1424, cand cel mai vechi document, din 16 februarie, arata ca Domnitorul Alexandru cel Bun face danie lui Popa Iuga satul Buciumeni, pentru ca a slujit lui cu credinta. Popa Iuga a fost un personaj cu mare trecere in vremea lui, facandu-i-se multe danii prin urice de catre voievozi. In 1428, la 28 iulie fratele sau Nanu, primeste de la Alexandru cel Bun un document de intarire pentru satele Buciumeni si Stariceni (mai sus de Buciumeni). Pana in secolul al XVIII-lea nu mai sunt insemnari despre biserica. In Repertoriul Bibliografic al Monumentelor Medievale din Moldova (1974), Prof. N. Stoi-cescu scrie ca biserica de lemn din Buciumeni (1700-1706) a fost restaurata in 1824.

          Cartea romaneasca veche in biblioteca V.A. Ureche, Galati 1965, pag. 18 atesta existenta bisericii Buciumeni la 1772; Gheorghe Ghibanescu in Inscriptia de la Cetatea Alba, vol. I, Bucuresti 1909, pp. 44-50, scrie despre biserica veche de la Buciumeni ruinata in 1908. Statistica fiscala din 1831 arata ca pe mosia Buciumeni se aflau in slujba preotii: Teodor, Gheorghe, Constantin, dascalul Vasile a lui Stefan Chitic. Pisania bisericii arata ca aceasta biserica monument istoric, cu hramul Sfantul Gheorghe, este cladita din lemn in 1765 de Protopopul Andrei, stra-strabunicul familiei Diaconescu si locuitorul Michinda. S-a restaurat de razesii localnici la 1884, dupa ce in 1882 a fost varuita si i s-au marit ferestrele asa cum arata astazi.   

          Deteriorandu-se, biserica a stat inchisa din 1912 pana la 1930, cand in urma unor reparatii si infrumusetari a fost sfintita de ziua Sfintei Treimi de Parintele protoiereu Iconom Stavrofor E.V. Grigorescu, impreuna cu un sobor de preoti si diaconul catedralei Adormirea Maicii Domnului. Cheltuielile reparatiilor au fost suportate de enoriasi, primaria orasului Falticeni, Comisia Monumentelor Istorice si alti binefacatori crestini. Biserica a fost deposedata de terenul ei, lasandu-i-se numai 2 259 mp, la care s-a adaugat 3 580 m, donati de familia Zoe Vasiliu.

          Ultimii preoti care au slujit la biserica Buciumeni au fost: preotul Ilie Anisescu pana in 1973, preotul Mihai Beraru 1973-1992, iar dupa 1992 preotul Camil Dascalu. Maicile Epistimia Bejan si Tecla Afloarei au slujit 18 ani in biserica Buciumeni, care in acest rastimp a fost filiala parohiei Opriseni. Dumnealor au fost calugarite la manastirea Rasca timp de 10 ani, fiind alungate in 1959 ca urmare a decretului 410/1959. In 1993, fostele maici sugereaza ca biserica Buciumeni sa fie transformata in schit de maici asa cum a mai fost cu 150-170 de ani in urma. Parintele Gheorghe Bradeteanu, consilier administrativ la Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor, a imbratisat ideea si la 1 ianuarie 1994 incepe demersurile pentru infiintarea schitului, iar la 18 mai 1994 ca urmare a deciziei nr. 869 a Patriarhiei se infiinteaza schitul Buciumeni cu obste de calugarite. Terenul necesar pentru constructia corpului de chilii si al viitoarei biserici din zid a fost cumparat cu bani proprii de Parintele consilier Gheorghe Bradateanu si astfel se poate spune ca el este ctitorul principal al schitului.

          Biserica este o constructie din lemn, pe fundatie de beton, in forma dreptunghiulara, captusita cu scandura. Altarul este luminat printr-o fereastra la rasarit. Naosul este luminat de cate doua ferestre atat in partea de sud, cat si pe peretele nordic. Nu are pronaos. Pridvorul inchis are o fereastra la sud si alta la nord. Toate ferestrele sunt duble, dreptunghiulare, cu gratii metalice intre ele. Catapeteasma este din lemn sculptat. Pe pridvor este o turla oarba de forma patrata, acoperita cu dranita ca si biserica. Usile de intrare in pridvor si naos sunt din lemn, simple, intr-un canat. Pardoseala in biserica si pridvor este din scandura.

          Pe pereti sunt pictate patru icoane, de catre ne-profesionisti. Pictura este inlocuita de icoane atarnate pe pereti.
La nord de biserica este o cladire mica, in care sunt doua chilii si o magazie, iar la sud-est tot o cladire mica pentru chilii si o cabana in care este bucataria, trapeza si chiliile. Cimitirul satului este langa biserica, la vest si sud de acesta. Din data de 1 septembrie 1998 schitul Buciumeni are regim de manastire.